Fragment din cartea cu acelasi titlu publicata in limba romana de editura Majesty Press din Arad, Romania
(Continuare din numarul trecut)
LACOMIA CARE TE CONSUMA
Am vazut acest tip de lacomie care consuma, in carierele barbatilor si femeilor care doresc sa urce pe scara sociala. „Trebuie sa am succes. Celelalte lucruri mai pot sa astepte. Trebuie sa castig bani. Trebuie sa calc pe urmele tatalui meu. Trebuie sa fiu in top." Cat este de trist pentru mine ca pastor sa stau alaturi de aceiasi oameni, acum ajunsi la varsta de 40 ani sau 50 ani, dupa ce si-au petrecut viata ravnind diferite aspecte ale visului american, cu Dumnezeu pe muchie si cu familia undeva in fundal. Dupa ce au obtinut cufarul cu aur, privesc inapoi pentru a-si da seama de nebunia lor si, printre suspine si lacrimi pline de regret, ei relateaza povestiri atat de asemanatoare unele cu altele despre casnicii destramate si copii ratacitori. Dupa cum spune psalmistul: „El le-a dat ce cereau, dar a trimis slabiciune in sufletul lor."
Am vazut dorinta aceasta la adultul celibatar care trebuia sa se casatoreasca. „Trebuie sa ma casatoresc! Trebuie sa gasesc persoana potrivita! Trebuie!" Chiar acum, in timp ce scriu, imi vin in minte cazuri de tinere femei in aceasta situatie. Femei necasatorite care L-au iubit pe Domnul si au asteptat multi ani ca Dumnezeu sa scoata in cale pe „Dl Potrivit". Aceste femei au facut alegeri fara a-L intreba pe Dumnezeu.
„Trebuie sa am un sot", pledeaza o femeie pe langa Dumnezeu. „Nu pot sa fiu fericita pana cand nu-mi vei implini aceasta nevoie." Insa dupa aceasta, ea isi ia soarta in propriile maini. Cat de trist este mai apoi sa dai cateva file de calendar pentru a vedea aceeasi persoana plangand in biroul meu: „Am facut cea mai mare greseala din viata mea. Cum de am luat aceasta decizie? Sunt atat de nefericita acum." Cat de impresionant este sa vezi o femeie frumoasa cu atat de mult potential, secerand atat de curand consecintele compromisului si ale unei alegeri facute sub imperiul dorintei. Psalmistul scria atat de potrivit: „El le-a dat ce cereau, dar a trimis slabiciune in sufletul lor."
Am vazut acest principiu la lucru in viata sotului nefericit sau a sotiei nefericite, consumate de nedesavarsirile partenerului. Am vazut parinti luptandu-se cu povara infertilitatii, dorindu-si copii si implorandu-L pe Dumnezeu sa le dea copii. A avea copii este o mare binecuvantare, insa nu este un lucru vital. Eu si Kathy ii iubim pe cei trei copii ai nostri, insa ei nu sunt intreaga noastra viata. Este inspaimantator sa-i vezi pe cei care L-au implorat pe Dumnezeu si I-au cerut sa le dea copii dupa ce ii primesc. Dupa ce, in sfarsit, reusesc sa conceapa si sa nasca, mi-e atat de teama"-pentru respectivul copil care s-a nascut intr-o casa in care copiii sunt mai importanti decat Dumnezeu. Este periculos sa te nasti intr-o astfel de casa.
Dumnezeu vrea sa nu-L inlocuim cu nimic in viata noastra. Copiii care trebuie sa ia locul lui Dumnezeu in vietile parintilor lor au o sarcina dificila. „El le-a dat ce cereau, dar a trimis slabiciune in sufletul tor."
Daca viata ta se aseamana cu cele descrise mai sus, fii atent! Dorinta te va duce pana la punctul in care vei uri ceea ce ai dorit. Dumnezeu spune: „Crezi ca lucrul acesta este mai bun decat Mine? Poftim. „Fii cu bagare de seama daca Ii ceri lui Dumnezeu lucruri neesentiale. In timp, s-ar putea sa ajungi sa urasti lucrul dupa care ai tanjit.
Numeri 11:21-30 contine raportul unei alte ocazii in care Moise se confrunta cu propria atitudine. Insa, in versetul 31, ne intoarcem la problema carnii si a poporului. Dumnezeu le-a trimis carnea pe care erau convinsi ca trebuie sa o aiba. Acum priviti consecintele:
ACTUL III: CONSECINTELE LACOMIEI (Numeri 11:31-35)
„Domnul a facut sa sufle de peste mare un vant, care a adus prepelite si le-a raspandit peste tabara cale cam de o zi intr-o parte si cale cam de o zi de cealalta parte in jurul taberei. Aveau o inaltime de aproape doi coti de la fata pamantului." (versetul 31) Cateva definitii: prepelitele sunt pasari mici cu carnea gustoasa si frageda, asemanatoare cu fazanii din zilele noastre, in ceea ce priveste cantitatea de carne. Doi coti sunt echivalenti cu aproximativ trei picioare. Este o oarecare confuzie in text in aceasta directie. Este greu de dedus din expresia ebraica daca pasarile zburau la inaltimea de trei picioare deasupra pamantului sau daca erau adunate intr-o gramada de trei picioare. Oricum, ar fi israelitii nu aveau de facut nici un efort de a vana.
Dumnezeu a spus: „Vreti? Le puteti avea! Va voi simplifica lucrurile!" Puteau sa mearga cale de o zi afara din tabara si sa adune pasari de peste tot.
„In tot timpul zilei acelei si toata noaptea si toata ziua urmatoare, tot poporul a strans prepelite." (versetul 32) Innebunisera! Treizeci si sase de ore petrecute pentru a strange pasari ce se gaseau la o inaltime de trei picioare. Cate pasari puteai aduna? Ia observati ce ni se spune: „Cel ce stransese cel mai putin avea zece omeri." (versetul 32) Aceasta echivaleaza cu saizeci de banite de pasari. Cel care stransese cel mai putin - vegetarianul sau lenesul tot s-a ales cu saizeci de banite! Asa ca se presupune ca existau unii care aveau si mai mult decat atat!
Imaginati-va haosul. Samuel vine acasa si ii spune sotiei sale: „Sara, poti sa vii in bucatarie un moment? Avem putin de gatit."
Ea priveste in jur si spune: „Douazeci de banite de pasari de curatat si de gatit? Probabil ca glumesti!"
El raspunde: „Nu chiar, draga mea; celelalte patruzeci de banite sunt pe veranda."
Imaginati-va dificultatile in zilele acelea cand nu exista nici un fel de frigider. Ce poti sa faci cu saizeci de banite de pasari? Ai curatat vreodata o pasare? Eu am curatat odata un fazan. Iti spun, pe cand ai terminat de curatat penele, nu mai ramane mare lucru. Pentru putina carne le statea in fata o munca obositoare. Saizeci de banite! Imaginati-va mirosul de a doua zi! Nu.. mai bine nu!
O consecinta a lacomiei este aceea ca distruge capacitatea de a discerne suficienta. Ne distorsioneaza gandirea pana la punctul la care:
Destul nu mai este niciodata destul.
Cand duci o viata guvernata de lacomie, traiesti pentru altceva - mai mult, mai bun sau diferit; sau poate o relatie, o achizitie. Cand dorintele dupa ceva pun stapanire pe tine, iti pierzi capacitatea de a discerne suficienta. Si destul nu mai este niciodata destul.
Corespondentul ABC News John Stossel i-a luat odata un interviu lui Ted Turner, director la CNN si Time, cu privire la, finantele lui. Turner este un om de miliarde de dolari. Stossel observand ca magnatul presei se indreapta spre topul revistei Forbes al celor mai bogati oameni, l-a intrebat daca topul din acea, revista 1-a motivat sa se imbogateasca si mai mult.
- Vezi tu, te afli pe lista aceasta si vrei sa avansezi pe lista. Veri sa fi numarul unu. Nimeni nu il va egala pe Bill Gates. Nici Warren Buffet nu va reusi sa-l egaleze pe Bill Gates.
Turner sugereaza ca este amuzant sa te gandesti la cai prin care poti sa urci in top.
Apoi, Stossel intreaba:
- Toti isi doresc mai mult... Si este OK ca lucrurile sa stea astfel?
- Cred ca da, raspunde Turner, Este vorba de banii tai…poti sa faci ceea ce iti doreste inima. Vrei sa iti cumperi un iaht incapator? Ai posibilitatea sa ti-1 cumperi.
Cu putin inainte, reporterul intrebase despre lacomia din America. Raspunsul lui Turner? „Ooo, lacomi, lacomi, lacomi. Toti sunt lacomi."
Ultimii zece ani de bogatie fara precedent in tara noastra au dus la niste rezultate uimitoare. Una dintre trasaturile prosperitatii economice este ca directorii castiga de sase ori mai mult decat pana acum. Insa, cu toate ca se bucura de o avere fabuloasa, majoritatea liderilor nu impart prosperitatea cu cei ce au contribuit la realizarea ei. Directorii acumuleaza din ce in ce mai mult pentru ei insisi, astfel incat liderii din companiile inscrise in Fortune 1000 au devenit ca atletii sau ca actorii de la Hollywood. Acesti oameni inzestrati si abili se asteapta ca o parte din orice profit sa ajunga in buzunarele lor. Motto-ul se pare ca este: mai putin pentru altii; mai mult pentru mine. De ce? Deoarece lacomia distruge capacitatea de a discerne suficienta. Destul nu este niciodata destul. Cu cat ai mai mult, cu atat iti doresti mai mult.
Nu vreau sa spun ca banii sau posesiunile inseamna pacat. Nu vreau sa spun ca persoana cea mai bogata este si cea mai lacoma. Nu exista o corelatie directa intre bogatie si lacomie. Este posibil ca persoana cea mai lacoma pe care o cunosti sa fie cea care are cel mai putin. Nu este o legatura directa intre ceea ce ai si ceea ce iti doresti. Are insa o legatura directa cu atitudinea ta. Iubesc oamenii sau iubesc lucrurile? Privesc in viitor spre oamenii pe care pot sa-i castig pentru Christos sau spre lucrurile pe care pot sa le obtin pentru mine? Sunt o persoana lacoma?
Poate spui: „Cu mine nu se va intampla astfel. „Ba da! Milioane de oameni au incercat inaintea ta si au dat gres. „Voi fi acel unicat pentru care banii vor insemna fericire." Nu, nu vei fi. Una dintre consecintele lacomiei este ca destul nu este niciodata destul.
PREGATESTE-TE PENTRU TARA CACTUSILOR
Observati ce sta scris in versetele 33 si 34: „Pe cand carnea era inca in dintii lor"- ce tablou – „inainte sa fie mestecata, Domnul s-a aprins de manie impotriva poporului; Domnul a lovit poporul cu o urgie foarte mare. Au pus locului aceluia numele Chibrot-Hataava (Mormintele Lacomiei), pentru ca acolo au ingropat pe poporul apucat de pofta." Cei care aleg lacomia drept stil de viata isi vor petrece intreaga viata in pustie. Viata in pustie: o existenta arida, moarta, prafuita, lipsita de bucurie, dezolanta, nefericita. Nu prea merita sa mergi intr-un astfel de loc, iar sa mori acolo este o adevarata tragedie.
Ma astept ca cititorii sa se opuna acestor adevaruri. Poate citesti toate acestea, insa nu crezi. De fapt, lacomia are radacini adanci in viata noastra. Gandurile tale suna poate cam asa: Cum spui tu…insa cu mine va fi altfel. Eu Il voi avea pe Dumnezeu si voi avea si________________(completeaza spatiul liber).
Bineinteles, alegerea iti apartine. Insa vreau sa iti spun ca pustia este locul spre care te indrepti, daca il vrei pe Dumnezeu si inca ceva in plus; daca te gandesti la altceva ce iti doresti cu indargire.
Am citit de curand despre un pastor care a decis sa-si viziteze cativa dintre enoriasi. Intr-o zi, s-a infatisat pur si simplu la usa unei familii, spunand: „Buna, astazi as vrea sa va vizitez caminul." L-au invitat inauntru si el s-a asezat. Mama, dorind sa inceapa cu dreptul, i-a spus fetitei: „Scumpo, fugi te rog, ia Cartea Buna pe care o iubim cu totii atat de mult si adu-o aici." Fetita a fugit si s-a intors ducand sub brat o carte; ajungand in fata pastorului, i-a inmanat mamei ei catalogul cu produse Sears.
(Continuare in numarul viitor)
Dr. James MacDonald